Mitul Dracula nu s-a născut doar din folclor, ci din documente. Sursele primare despre domnia lui Vlad Țepeș, scrise în secolul al XV-lea, oferă imagini contradictorii: de la tiran sângeros (în pamfletele germane) la apărător aspru, dar just (în cronicile slavone). Acest articol analizează critic cele mai importante izvoare istorice care au stat la baza construcției legendei.
Importanța Analizei Sursele Primare
Pentru orice studiu istoric serios, este esențial să se facă distincția între izvoarele primare (scrise de contemporani sau martori oculari) și cele secundare. În cazul lui Vlad Țepeș, sursele primare nu sunt neutre, fiind influențate puternic de contextul politic și interesele părților implicate – Transilvania, Ungaria și Imperiul Otoman.
Analiza surselor ajută la separarea faptului istoric de propaganda politică, dezvăluind cum a fost modelată imaginea domnitorului înainte ca Bram Stoker să scrie romanul *Dracula*.
- Definiție: Sursele primare includ documente oficiale, scrisori și cronici.
- Provocare: Sursele primare despre Vlad Țepeș sunt adesea contradictorii.
- Obiectiv: Identificarea motivațiilor politice și a influențelor narative.
Pamfletele Germane: Crearea Monstrului
Cronicile tipărite în mediul german (începând cu anii 1460), deși documente istorice, sunt considerate astăzi cea mai virulentă formă de propagandă negativă împotriva lui Vlad Țepeș.
Conținutul și Circulația Pamfletelor
- Scopul: Denigrarea lui Țepeș în fața puterilor vestice, în special după conflictul cu negustorii sași din Transilvania.
- Narațiunea: Accentul este pus exclusiv pe cruzime, sadism și acte de tortură de neimaginat (tragerea în țeapă, banchete înconjurate de cadavre), fără context politic.
- Diseminarea: Aceste pamflete, tipărite în masă, au creat reputația europeană a lui „Dracula” ca tiran, influențând direct percepția lui Bram Stoker.
- Exemplu: Celebra poveste a paharului de aur lăsat la fântână (în alte surse, nu în cele germane).
Cronica Slavonă (Rusească): Imaginea Domnitorului Drept
În contrast puternic cu narativul german, cronicile scrise în spațiul slavon (cunoscute și sub numele de *Povestea despre Dracula voievod*) oferă o perspectivă mult mai nuanțată.
Temele și Contextul Slavon
- Scopul: Punerea în valoare a unui conducător puternic, capabil să mențină ordinea internă și să apere creștinătatea împotriva otomanilor.
- Narațiunea: Deși atrocitățile sunt menționate, ele sunt justificate ca acte de **justiție severă** necesare pentru a combate corupția, hoția și trădarea boierilor.
- Impact: Această versiune a contribuit la portretizarea lui Țepeș ca un model de autoritate centralizată și patriotism, o narațiune favorabilă puterilor ortodoxe.
Alte Surse Istorice și Materiale (Arheologie)
Cercetarea surselor primare se extinde dincolo de documente scrise, incluzând dovezi materiale:
Dovezi non-textuale
- Numismatică: Monedele emise în timpul domniei lui Țepeș (dovezi ale suveranității și reformei monetare).
- Sigilografie: Sigiliile folosite în documentele Curții Domnești.
- Arhitectură: Vestigiile Curții Vechi (București) și fortificațiile Târgoviștei, dovedind investițiile sale în infrastructură.
- Arheologie: Săpăturile din jurul unor situri cheie (ex: Castelul Poenari), oferind contextul strategic al domniei.
Concluzie: Duplicitatea Sursei Primare
Analiza izvoarelor primare arată că Vlad Țepeș a fost un personaj dual *chiar de la început*. Imaginea sa de erou național apărător (Slavonă) și cea de monstru diabolic (Germană) nu sunt invenții moderne, ci rezultatul unei intense lupte de propagandă din secolul al XV-lea.
- Mitul Dracula s-a construit pe divergența surselor istorice.
- Cercetarea modernă se concentrează pe armonizarea acestor relatări contradictorii.
- Pamfletele germane au fost baza literară pentru Bram Stoker, nu istoria slavonă.
