Mitul vampirului își are rădăcinile adânc în tradițiile din Europa de Est, unde poveștile despre morți vii și spirite care se hrănesc cu sângele celor vii erau o parte din folclorul rural. În Transilvania, aceste legende s-au contopit cu figura istorică a lui Vlad Țepeș, dând naștere personajului legendar Dracula.
Originea mitului vampirului
În satele medievale, oamenii credeau că sufletele celor care nu-și găseau odihna se transformau în strigoi. Aceste credințe s-au transmis din generație în generație, devenind baza mitului vampirului – o ființă blestemată, prinsă între viață și moarte. În Transilvania, legenda a prins o formă aparte, prin amestecul de superstiții și istorie.
Dracula – simbolul suprem al vampirismului
Imaginea lui Dracula a fost modelată de poveștile despre Vlad Țepeș, domnitor temut pentru cruzimea sa. De-a lungul secolelor, scriitori și artiști au transformat figura istorică într-un simbol al întunericului, al seducției și al nemuririi. Astfel, mitul vampirului a depășit granițele României, devenind o parte esențială a culturii universale.
Semnificația mitului astăzi
Dincolo de oroare, mitul vampirului reprezintă frica de moarte și dorința de viață veșnică. Prin figura lui Dracula, oamenii explorează contrastul dintre lumină și întuneric, dintre umanitate și monstru. În acest sens, legenda vampirului rămâne una dintre cele mai puternice metafore ale condiției umane.
